Lipsa de calciu

Alimentaţia incorectă sau lipsa expunerii la soare fac ca organismul să fie lipsit de sursele cele mai bune de calciu. Toti stim ca avem nevoie de cantitati adecvate de calciu in dieta noastra, pentru oase puternice si dinti sanatosi. Lipsa de calciu este usor simptomatica pentru ca acest mineral prezinta functii foarte importante in organism, fiind practic indispensabil vietii.

Calciul participa la o serie de procese foarte importante in organism:

- are iplicatii in functiile muschiului inimii;

- calciul este indispensabil musculaturii scheletice si musculaturii netede din peretii vaselor si organelor interne;

- sporeste sanatatea oaselor si previne o serie de afectiuni osoase;

- calciu intervine in reglarea unor functii endocrine prin stimularea/scaderea secretiei unor hormoni;

- influenteaza functiile nervoase si functiile cerebrale;

- calciul intervine in sanatatea pielii, unghiilor si parului;

- calciul previne osteoporoza etc.

Semnele si simptomele lipsei de calciu:

• Lipsa de calciu poate da diverse tulburari comportamentale, de la anxietate si irascibilitate pana la depresii si halucinatii.
• Lipsa de calciu se poate manifesta prin tremur, palpitatii, insomnie sau somnolenta, lipotimie (lesinul de cateva secunde care nu implica si pierderea totala a starii de constienta), pierderi de memorie si scaderea capacitatii de memorare si a atentiei.
• Lipsa de calciu pate duce si la aparitia simptomelor ca senzatie de amorteala la nivelul membrelor, furnicaturi in degete, palme sau picioare.
• Atat musculatura triatica schetica dar si cea neteda sau cardiaca sufera dereglari in cazul lipsei de calciu. Calciul este un minereu ce intervine in procesele contractile ale fibrelor musculare, dar si in reglarea potentialului de membrana in cazul fibrelor muschilor cardiaci (miocard) – prevenind astfel tahicardia si aritmiile.
• Lipsa de calciu duce la aparitia spasmelor musculare, resimtite ca dureri foarte puternice manifestate prin contractura musculara prelungita (de obicei la nivelul gambelor) care dureaza de la secunde la minute, apoi dispare spontan. De asemenea lipsa de calciu se manifesta si prin “zbaterea” ochilor sau a buzelor. Tremurul poate fi de asemenea prezent.
• Tot din cauza alterarii musculaturii pot sa apara si tulburari gastro-intestinale atat prin influentarea sistemului nervos vegetativ cat si prin tulburarea functiilor musculaturii netede a organelor digestive.
• Calciul este implicat in rahitism (la copil) sau acromegalie (la adult). Lipsa de calciu poate duce la intarzieri ale cresterii osoase si la formarea distrofica a oaselor – “matanii costale”, cap asimetric, stern proeminent sau incavat etc. Scheletul poate suferi deformari reversibile sau ireversibile, poate sa apara osteoporoza ori lipsa de calciu poate predispune la fracturi.
• Lipsa de calciu duce la uscarea si ingrosarea pielii, dar si la unghii fragile, care se exfoliaza usor. Lipsa de calciu influenteaza si sanatatea firului de par: acesta cade mai mult, se subtiaza, devine friabil. Cresterea parului si unghiilor poate fi intarziata.
• Lipsa de calciu duce la scaderea poftei de mancare, ceea ce atrage fatigabilitatea. Persoanele cu lipsa de calciu au in general si alte carente nutritionale, sunt astenice, se simt obosite, slabite, obosesc usor la eforturi mici.
• Calciul influenteaza frecventa si ritmul cardiac. Astfel persoanele care sufera de lipsa de calciu pot acuza palpitatii, pot face aritmii sau tahicardii.
• Femeile care au lipsa de calciu sufera tulburari menstruale atat prin afectarea functiilor organelor genitale, cat si prin tulburarea functiei endocrine ale acestor organe. Femeia are sangerari mai pronuntate, care dureaza mai mult, iar durerile menstruale sunt accentuate.

Dozele zilnice recomandate:

• Adolescenti si tineri adulti: 1200 si 1500 mg calciu/zi.
• Femei 25-50 ani: 1000 mg
• Femei gravide sau care alapteaza: 1200 - 1500 mg 
• Femei trecute de 60 de ani: 1500 mg 
• Barbati: 1000 mg 
• Batrani > 65 de ani: 1500 mg

Urmatoarea lista contine unele dintre principalele surse sanatoase de calciu:

1. Semintele de susan

Aceste micute seminte minunate au un continut mare de calciu, dar de asemenea si alte minerale si vitamine importante. Semintele de susan proaspete contin aproximativ 1000mg calciu la 100g.

2. Seminte chia (Salvia Hispanica)

Multi dintre noi nu stiu ca semintele chia contin cantitati mari de calciu (si de asemenea si Omega-3 si acizi grasiesentiali pentru sanatatea noastra). O portie de 100 g de seminte chia, iti asigura aproximativ 631 mg de calciu.

3. Legume cu frunze verzi

De la spanac la varza, sa ne asiguram calciul din legumele cu frunze verzi, este o alegere excelenta. De exemplu spanacul are un continut foarte bogat de calciu, o ceasca de spanac continand aproximativ 56 mg de calciu, iar 100 g de varza kale contine aproximativ 139 mg de calciu.

4. Semintele de in

Nu sunt doar bogate in calciu (256 mg / 100g), ci semintele de in sunt bogate de asemenea si in grasimi omega-3. Asigura-te ca vei consuma seminte de in intregi, deoarece, uleiul rafinat din seminte de in isi pierde nivelul de calciu, datorita sistemului de procesare. Semintele de in, sunt de asemenea o buna metoda de a-ti imbunatati sanatatea sistemului intestinal.

5. Quinoa

O “cereala” sanatoasa, o ceasca de quinoa iti ofera aproximativ 60-100 mg de calciu si de asemenea, bogate cantitati de potasiu, zinc si proteine.

6. Melasa neagra (Blackstrap Molasses)

Aceasta este un indulcitor excelent pentru ceaiuri si prajituri. Cu un continut ridicat de vitamine multiple  si minerale, o lingura de melasa neagra iti ofera 172 mg din doza zilnica de calciu.

7. Portocale

O ceasca de suc de portocoale, proaspat stors, iti ofera aproximativ 72 mg de calciu. Sa nu mai vorbim despre continutul enorm de vitamina C, care iti va creste considerabil nivelul de absortie a calciului. In afara de vitamina C si calciu, portocalele sunt de asemenea o buna sursa de potasiu, vitamina A si beta-caroten.

8. Fasole

Cele mai multe tipuri de fasole sunt foarte bogate in calciu. De exemplu, fasolea alba contine aproximativ 175 mg de calciu la o portie de 100g.

9. Broccoli

O ceasca cu aceste buchetele verzi ofera aproximativ 74 mg de calciu, impreuna cu 120 mg de vitamina C care iti va ajuta corpul sa absoarba mai usor calciul. Broccoli contine de asemenea, mari cantitati de vitamina K, vitamina A, acid folic si fibre.

10. Fructe uscate si nuci

Multe fructe uscate au un continut ridicat de calciu. De fapt, daca mananci 5 smochine uscate pe zi, iti asiguri 135 mg de calciu. Migdalele sunt de asemenea foarte bogate in calciu. Crude sau untul de migdale iti ofera 266 mg calciu la o portie de 100g.

11. Plante uscate

Cine ar fi crezut ca prin simpla adaugare de plante uscate in mancarea ta, iti cresti aportul de calciu? 100g de cimbru uscat contine 2132 mg de calciu. Alte plate uscate cu un continut bogat de calciu: marar, busuioc, maghiran, oregano, seminte de mac, menta, seminte de telina, salvie, patrunjel si rozmarin.

Sursa: 1, 2

Ridichile

Cunoscute pentru virtutile lor terapeutice, ridichile erau cuprinse în alimentatia zilnica a sclavilor care lucrau la constructia piramidelor, în Egiptul antic, pentru a le mentine sanatatea.

În medicina noastra populara, ridichea este recomandata contra tusei, afectiunilor digestive, urticariei.

Ridichile de lună au proprietăţi remineralizante şi tonice datorită vitaminelor şi mineralelor. De asemenea, salatele cu ridichi şi verdeţuri de primăvară au efect de stimulare a imunităţii şi de combatere a asteniei prin conţinutul de vitamine din complexul B şi magneziu. Salata de ridichi asezonată cu puţin oţet de mere şi ulei de măsline este excelentă pentru persoanele care nu au poftă de mâncare. Acestea stimulează pofta de mâncare, nutriţioniştii recomandându-le pentru combaterea anorexiei alături de hrean, leuştean, pătrunjel, ţelină.

"Ridichile conţin terpene şi lignine, substanţe care previn cariile dentare, bolile cardiovasculare, care scad colesterolul şi inhibă dezvoltarea celulelor canceroase. Efect anticancerigen demonstrat au şi antocianidinele, substanţele care dau culoarea ridichilor", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Ridichile sunt mai tari decât alte legume din cauza conţinutului ridicat de fibre alimentare. Însă tocmai în cantitatea mare de fibre stă atuul ridichilor. Fibrele împiedică asimilarea grăsimilor şi scad nivelul colesterolului în sânge.

Ridichile sunt bogate în carbohidraţi cu asimilare lentă: amidon, fibre alimentare solubile şi insolubile. Carbohidraţii cu asimilare lentă au avantajul că eliberează treptat glucoza sau energia. Astfel încât salatele cu ridichi previn creşterea sau scăderea bruscă a glicemiei. Singurii care trebuie să evite salatele cu ridichi sunt cei care suferă de hiperaciditate gastrică sau ulcer gastric. În aceste cazuri, ridichile pot fi iritante pentru stomac.

Remedii terapeutice

Imunitatea: ridichile intaresc organismul impotriva infectiilor prin continutul mare de vitamina C (14,8 mg / 100 g), combat anorexia si sunt excelente pentru persoanele aflate in covalescenta sau care resimt o stare de extenuare fizica si psihica; de asemenea, sucul de ridichi scade febra si este foarte bun in combaterea racelii si a alergiilor.

Bolile de plamâni: se manânca minim 10 ridichi pe zi. Ridichile au actiune antiinfectioasa si favorizeaza degajarea cailor respiratorii, prin expectoratie. Eficienta tratamentului creste, daca se adauga si frunzele de ridichi, care au efect vitaminizant si detoxifiant.

Pietre la vezica biliara si pietre la rinichi: calculii nu se mai dezvolta si sunt maruntiti daca se beau, de trei ori pe zi, sase linguri cu suc de ridichi rosii. Este un leac eficient si usor de tolerat de tubul digestiv.

Colita: ridichile sunt un antiseptic energic si stimuleaza vezica biliara sa secrete mai mult. Se manânca de doua ori pe zi salata de ridichi, taiate marunt si amestecate cu putin ulei si otet de mere.

Migrena: ridichile calmeaza starile de excitatie cerebrala si au actiune extrem de favorabila asupra digestiei. Se consuma doua-trei ridichi crude pe stomacul gol. Efectul va aparea în maxim 25 de minute.

Tensiunea arteriala: fiind bogate in potasiu, ridichile contribuie la scaderea tensiunii arteriale, luptand in acelasi timp impotriva oboselii, a depresiei si a stresului.

Boli de ficat, dispepsie, diskinezie biliara: ridichile rosii ajuta la o mai buna functionare a ficatului. Primavara, toti cei care au afectiuni ale ficatului si ale vezicii biliare ar trebui sa faca o cura de ridichi rosii, consumate pe stomacul gol.

Curatare si detoxifiere a pielii: vitamina C, fosforul, zincul si complexul de vitamina B din compozitia ridichilor, dar si cantitatea mare de apa, ajuta la mentinerea tineretii si stralucirii pielii; ridichile crude zdrobite pot fi apicate direct pe suprafata tenului, pentru a preveni uscaciunea, petele rosii sau crapaturile.

Nu aruncati frunzele de la ridichi. Când le cumparati aveti grija sa nu fie vestede. Sunt excelente pentru salata. Se spala bine si se prepara la fel ca salata verde. Frunzele de ridiche contin vitaminele A, B1, B2 si vitamina C, avand efecte antitoxice si depurative puternice, mai ales in cure indelungate. Cura cu frunze de ridiche de luna este recomandata in sangerarile gingiilor, astenie, tulburarile de ritm cardiac si somnolenta. De asemenea, cura de o luna cu salata preparata din frunze de ridiche este un exceptional detoxifiant pentru intregul organism, ajuta la refacerea florei intestinale, protejeaza stomacul si elimina o buna parte din bolile infectioase care apar atunci cand sistemul imunitar este slabit dupa administrarea abuziva de medicamente.

Sursa: 1 , 2 , 3